Şi cum vor crede în Acela despre care n-au auzit? Romani 10:14

Am citit despre un proces pierdut din cauza tăcerii unui avo­cat. Distinsul avocat Samuel Hoar (1778-1856) era avoca­tul apărării. Cînd i-a venit rîndul să prezinte cazul, el a spus juraţilor că faptele în favoarea clientului său erau atît de evidente, încît demonstrarea lor ar fi o insultă la adresa inteligenţei lor. Juraţii s-au retras pentru deliberare şi s-au întors doar după cîteva minute cu verdictul vinovăţiei inculpatului. Samuel Hoar a fost uimit! „Cum aţi putut ajunge la un asemenea verdict?” a întrebat el. Preşedintele completului de judecată a spus: „Am căzut de acord cu toţii că dacă s-ar fi putut spune ceva în legătură cu acest caz, tu ai fi spus. Dar din moment ce n-ai prezentat nici o mărturie a nevinovăţiei sale, am decis să-l declarăm vinovat”. Tăcerea a pierdut un proces. Cît de des pierdem ocazia de a vorbi despre Cristos, pentru că tăcem! Cei ce au nevoie să audă evanghelia pot trage concluzia că salvarea nu este atît de importantă pentru a vorbi despre ea. Să ne gîndim numai la colegii de lucru sau la vecinii care ştiu despre noi că suntem creştini. Cum interpretează ei tăcerea noastră despre Cristos? Nu se aşteaptă ei să le vorbim despre El? Ei ar putea să ne spună: „Am fost de acord că dacă s-ar fi putut spune ceva despre Cristos, ne-aţi fi spus. Dar din moment ce nu aţi prezentat nici o mărturie în favoarea Sa, am decis să-L respingem”. Petru ne sfătuieşte: „Fiţi întotdeauna gata să răspundeţi oricui vă cere socoteală de nădejdea care este în voi” (1Petru 3:15). Să vorbim totdeauna despre El – chiar şi cînd nu suntem întrebaţi. Salvarea poate veni în tăcere, dar nu trebuie să tăcem despre ea.

Categorii: Devotionale

0 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *