„Dar, cu împietrirea inimii tale, care nu vrea să se pocăiască, îţi aduni o comoară de mânie pentru ziua mâniei și a arătării dreptei judecăţi a lui Dumnezeu, care va răsplăti fiecăruia după faptele lui.” (Romani‬ ‭2:5-6‬) Eu cred în Ziua Judecății și cred că fiecare om va primi după faptele făcute în trup. Cred că va exista o înviere a celor drepți și a celor nedrepți, și o înviere a oamenilor pentru viața veșnică și a oamenilor pentru osândă veșnică. Cred toate acestea. Dar cred și că Dumnezeu nu Își găsește plăcerea în judecată. Când eram copil, auzeam un cântecel, “La umbra aripilor Sale e odihnă, dulce odihnă.” Dacă ne dăm seama că Dumnezeu este un astfel de Dumnezeu, atunci niciodată nu vom umbla cu o expresie jalnică sau un sentiment de inferioritate în inimă; niciodată. Niciodată nu trebuie să pleci cu un profund sentiment de inferioritate. Este o mare diferență între pocăința adevărată și sentimentul de inferioritate. Acel sentiment de inferioritate te face să spui: “Vai, nu-s bun de nimic. Nu-s bun și gata.” Pai sigur că nu ești bun de nimic. Dar El e bun; și, întrucât El e bun, ușile Sale sunt larg deschise pentru ca orice păcătos să intre, să guste și să vadă că Domnul e bun. Astăzi poți afla cât este de bun Dumnezeu. Dumnezeule drag, vrăjmașul sufletului meu vrea să gândesc mereu la faptul că nu sunt bun de nimic. Azi aleg să mă gândesc mereu la bunătatea Ta și cum mi-a schimbat ea viața prin Isus Hristos, Domnul meu. Amin.

A. W. Tozer – Umblarea mea zilnică