Închinarea



 “Și și-a întins cortul având Betelul la apus și Ai la răsărit. A zidit acolo un altar Domnului.” (Geneza 12:8) Închinarea înseamnă a-I da Lui Dumnezeu cel mai bun lucru pe care El ți l-a dat. Ai grijă ce faci cu lucru cel mai bun pe care îl ai. Oricând primești o binecuvântare de la Dumnezeu, dă-I-o înapoi ca pe un dar al dragostei. Fă-ți timp să meditezi înaintea lui Dumnezeu și înapoiază-I binecuvântările într-un act deliberat de închinare. Dacă aduni lucruri pentru tine însuți, acestea se vor transforma într-un putregai spiritual, așa cum se întâmplă cu mana când e păstrată. Dumnezeu nu te va lăsa niciodată să păstrezi un lucru spiritual doar pentru tine; trebuie să-I fie înapoiat Lui pentru ca El să-l poată face o binecuvântare pentru alții. Betel este simbolul părtășiei cu Dumnezeu; Ai este simbolul lumii. Avraam și-a “întins cortul” între acestea două. Adevărata valoare a activității noastre publice pentru Dumnezeu este dată de profunzimea părtășiei noastre cu El. Graba nu este niciodată bună; întotdeauna există destul timp pentru a ne închina lui Dumnezeu. Clipele de liniște înaintea lui Dumnezeu pot fi o capcană. Trebuie să ne “întindem corturile” acolo unde vom avea totdeauna momente se liniștite cu Dumnezeu, indiferent cât de zgomotoase ar fi momentele noastre în contact cu lumea. În viața spirituală nu există trei etape distincte, și anume: închinarea, așteptarea și lucrarea. Unii dintre noi mergem în salturi, ca niște broaște spirituale, sărind de la închinare la așteptare și de la așteptare la lucrare. Dorința lui Dumnezeu este ca acestea trei să meargă împreună. Ele au mers întotdeauna împreună în viața Domnului nostru. El nu era niciodată grăbit, deși era totdeauna ocupat. Aceasta este o chestiune ce ține de disciplină; nu putem ajunge acolo dintr-o dată.
Oswald Chambers – Totul pentru gloria Lui

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *