Nu de mult timp m-am apucat să citesc cartea IMITATIO CHRISTI, o carte scrisă de un călugăr care a trăit undeva prin secolul al XIII-lea. Potrivit celui ce a tradus cartea se spune că ar fi fost la un moment dat cea mai tradusă și răspândită carte în lume după Biblie. Primul care a tradus această carte în limba română a fost G. Munteanu în 1845, fost membru al Academiei Române. Cu ajutorul lui Dumnezeu voi încerca să public câteva fragmente și cred că Dumnezeu o să ne vorbească și fie ca El să ne ajute să răspundem îndemnurilor Lui atunci când ne vorbește prin Duhul Său. Amin!


 

„Ce folos este să vorbească cineva adânc despre Sfânta Treime, dacă-i lipsește smerenia, fără de care nu poate să placă Sfintei Treimi? Adevărat, nu vorbele mari fac pe cineva drept și sfânt, ci viața curată; ea ne face plăcuți înaintea lui Dumnezeu. Mai bine aș vrea să am pocăință în inimă decât să mă străduiesc a explica ce este pocăința. Dacă ai ști pe dinafară toată Biblia și tot ce au spus înțelepții de pe pământ dar îți lipsește dragostea lui Dumnezeu și harul Lui, la ce ți-ar folosi? „Deșertăciunea deșertăciunilor, toate sunt deșertăciuni“, afară doar de a iubi pe Dumnezeu și a-I sluji Lui. Cea mai mare înțelepciune este să lași lumea și să cauți Împărăția Cerurilor.

Deșertăciune este să umbli după bogății trecătoare și să-ți pui nădejdea în ele. Deșertăciune este să cauți onoruri și dregătorii înalte și să dorești lucuri care mai târziu vor aduce grele pedepse. Deșertăciune este să dorești o viață lungă, dar de o viață curată să nu te îngrijești. Deșertăciune este să n-ai în vedere viața asta de acum, iar la cea viitoare să nu te gândești. Deșertăciune este să-ți lipești inima de cele ce trec iute ca fumul, iar în locul unde este bucuria veșnică să nu te grăbești.

Adu-ți cât mai des aminte de vorba înțeleptului care zice că ochiul nu se satură privind și urechea nu obosește auzind. Învață deci să-ți dezlipești inima de bunurile văzute și s-o înalți la cele nevăzute. Căci cei ce umblă după poftele lor, își întinează cugetul și pierd harul lui Dumnezeu.“

 

Thomas A Kempis tradus de Constantin Moisa (1994). IMITATIO CHRISTI – Urmând pe Cristos . București: Editura Stephanus . paginile 7-6.